Lumea a început să se schimbe


De la un timp, lumea a început să se schimbe. Totul devine cu susul în jos și mai nou, se pare că se schimbă și Dumnezeu. 
Cât de departe ne putem duce? Cât ne vom înșela singuri?
Lumea se schimbă. Obiceiurile se schimbă. Oamenii se schimbă. Dumnezeu NU. 

De ce nu deschidem ochii nici măcar acum? De ce continuăm să zicem binelui rău și răului bine? De ce acceptăm gunoaiele lumii în loc să ne deschidem inima spre iubirea lui Dumnezeu și să pricepem adevărul?

Dragilor, uneori lucrurile trebuie spuse direct, așa că asta voi face și eu acum.
Dumnezeul de azi este același Dumnezeu de ieri și va fi același Dumnezeu de mâine. Nu pot să cred că am ajuns să ne scuzăm și să îl limităm și pe Dumnezeu la mințile noastre. Nu pot să cred că am ajuns să îi însușim Lui, tot ce facem noi, doar pentru ca să fim în rând cu lumea.

Dumnezeu zice clar, păcatul e păcat. Nu, nu există cale de mijloc. Nu există cum avem noi chef. Nu, Dumnezeu nu se schimbă. 

Aaa și încă ceva. Vizionasem chiar ieri un filmuleț în care se zicea că ideea unui Dumnezeu care să te trimită în rai pentru faptele bune pe care le faci și în iad pentru faptele rele este imaginația religiei iar Biblia e un ...ei bine o carte și atât. 

Nu pot să cred cât de tare am răstălmăcit totul. Unde în Biblie se zice că se oferă mântuirea pentru fapte bune? Pentru ce a mai murit Iisus atunci? 

Nu vrem să înțelegem, rămânem în minciunile noastre și în traiul nostru destrăbălat și ne scuzăm. Îl facem pe Dumnezeu după standardele noastre ca să ne putem scuza. Dar știți ceva?

Va veni ziua când orice ochi îl va vedea. Dumnezeu nu se schimbă. Mântuirea nu este oferită prin fapte ci prin har. Mântuirea este darul lui Dumnezeu prin Iisus, pentru tine! Mântuirea este dată la cruce, acolo unde Hristos ți-a purtat păcatele. Da. Faptele voastre bune nu vă mântuiesc

Dumnezeu spune păcatului pe nume. Ești păcătos. Ăsta e adevărul. Dar există și o veste bună, aceea că Dumnezeu urăște păcatul dar îl iubește pe om, tocmai de aceea îți oferă iertare, prin Golgota, nu prin fapte bune!

De asemenea se zicea că nașterea din nou, este o frază inventată de biserică, ca să controleze oamenii. Serios?  Nu dragilor, nașterea din nou înseamnă renunțarea la trecutul păcătos și începerea unei vieți noi împreună cu Iisus. Asta e nașterea din nou. 

Sursă imagine: Pinterest

4 comentarii:

  1. Din pacate nu vor sa accepte in primul rand Scripturile ca sunt de la Dumnezeu. Nu accepta divinitatea lui Isus si nici macar jertfa Lui :(

    Lumea se schimba dar Dumnezeu nu se schimba asa cum spune si Numeke Lui El-Olam Dumnezeu cel Vesnic

    RăspundețiȘtergere
  2. Frumos articolul de astazi! Interesanta expresia "Dumnezeu dupa standardele noastre." Un Dumnezeu standardizat! :)

    Dumnezeu nu face ce zice omul, ci ceea ce trebuie pentru a-l salva.
    Iisus nu a venit pentru cei drepti ci pentru cei pacatosi.
    "Dar, auzind, Iisus le-a zis: Nu cei sănătoşi au nevoie de doctor, ci cei bolnavi. N-am venit să chem pe cei drepţi ci pe păcătoşi la pocăinţă."( Marcu 2:17)
    a) Pacatul
    Dupa cadere, intreaga lume se afla sub imperiul pacatului. Prin pacat fiinta umana n-a pierdut chipul lui Dumnezeu, dar acesta a fost intunecat si deformat, ca o oglinda intinata de noroi. Pacatul l-a antrenat (pe om) intr-o existenta nu numai contra lui Dumnezeu, ci si contra naturii sale: suferinta, boli, catastrofe, moarte. Prin pacat a creat dezordine si in relatiile sale cu trupul sau si cu creatia.
    b) Lumina
    Cel ce la inceput crease lumina, la plinirea vremii S-a intrupat pentru a-l lumina iarasi pe omul care cazuse in intuneric. Vindecand bolile trupesti, Hristos voia sa vindece totodata si sufletele celor bolnavi. De aici si indemnul:Sa nu mai pacatuiesti“. Hristos voia sa restabileasca in suflete lumina.
    Sa pastram asadar Lumina, sa n-o umbrim cu intunerecul pacatelor. Sa traim ca fii ai Luminii, ai Dumnezeului iubirii, deoarece doar traind in iubirea lui Dumnezeu vom putea birui asupra sagetilor rautatii vicleanului, scapand de slabanogirea rautatii.

    RăspundețiȘtergere
  3. Lavinia draga,nasterea din nou implica rastignirea (moartea) sinelui (EGO-ului)adamic rebel,neascultator si nesupus Tatalui,facându-ne copii de Dumnezeu, nascuti din "apa si Duh" iubitori,ascultatori,dependenti de Iubirea Tatalui umblând în ascultare de Cuvântul Sau,pâna la sfârsit indiferent de împrejurarile si contextul vietii.
    "...cine va rabda pâna la sfârsit va fi mântuit."
    O saptamâna binecuvântata .

    RăspundețiȘtergere

Lasă gândurile tale aici...