Blogosfera Evanghelică

Prețuiește-i azi

Sursă imagine: deviantart.com

Ți s-a întâmplat vreodată să te trezești dimineața, să te uiți la tot ceea ce este în jurul tău și să observi cât de mult s-a schimbat viața ta în ultimul timp? Să privești ceasul și să știi cu exactitate că lucrurile, oamenii și tot ce ai trăit cândva nu se vor mai întoarce la tine?

Mă gândesc la mine cea de acum 4-6 ani, eram o altă persoană ce parcă trăia o altă viață. Aveam alături de mine oameni dragi pe care astăzi nu îi mai pot vedea. Cândva lucrurile erau atât de diferite. Știam că bunicul e bine și că cei pe care îi iubesc sunt bine. Nu știu în ce moment lucrurile au luat o întorsătură atât de diferită...iar astăzi sunt departe de acele momente, prea departe ca să le mai pot ajunge.

Mă gândesc că noi, nu prețuim lucrurile pe care le avem. Vă întrebați dacă mi-am dat seama acum câțiva ani cât sunt de privilegiată pentru faptul că pot să o am pe sora mea alături, pe mama și chiar pe tata, pentru faptul că am prieteni și că îmi pot vedea bunicii?  Nu mi-am dat seama... iar acum sunt la sute de kilometri distanță de ei și cu greu mai pot să ajung să îi văd.

Au trecut ani de când nu mai reușesc să ajung acasă, au trecut ani de când trăiesc o viață departe de ei și mă doare sufletul.

Ceea ce trăim astăzi nu ni se va mai întâmpla și mâine, s-ar putea ca oamenii care sunt acum lângă tine să fie pentru o perioadă temporară, s-ar putea să existe momente în care viața să te poarte mai departe, prea departe de ei. Așa că prețuiește-i astăzi, cât încă mai poți.

Niciodată nu poți ști când devine prea târziu...când tot ce poți să faci e să îți auzi omul drag la un capăt al telefonului, iar pe alții nici măcar atât.

Lumea e într-o continuă schimbare, așa că prețuiește tot ce ai azi, ziua de mâine e prea nesigură.

Comentarii

  1. Sei ce au lepadat 'hainele' vechi,mânjite de pamânt,si au îmbracat 'vesmintele' spalate de sângele Jertfei Lui Hristos,se bucura de fiecare moment al vietii,având o nadejde vie,o certitudine si o perspectiva de un viitor mai plin de fericire,mai înaltator,mereu mai sus spre culmile desavârsirii absolute tainice,"ascunse cu Hristos în Dumnezeu."
    Când îti cunosti identitatea si rolul ce îl ai pe-acest pamânt,
    Când constientizezi ca fericirea,nu poti s-o ai fara de Duhul Sfânt,
    Când stii ca esti facut din lut,un vas ce poarta-n el valori divine,
    Esti multumit ca Cel Ce te-a facut,te pretuieste,folosindu-Se de tine.
    Fii binecuvântata.

    RăspundețiȘtergere
  2. Așa-i... când nu l-am mai avut pe tata alături mi-am dorit să-l fi prețuit mai mult...

    RăspundețiȘtergere
  3. O postare trista, dar adevarata. Imi place tare mult blogul tau. Cred ca este primul comentariu pe care ti-l las, dar te citesc cu mare drag.

    RăspundețiȘtergere
  4. Aproape întotdeauna ne dăm seama de lucrurile astea abia când e prea târziu. Nu ştiu de ce... E trist, dar adevărat. Poate că aşa ne este natura, poate din cauza lumii agitate în care trăim, poate pentru că nu reuşim să ne bucurănm de toate lucrurile şi de toţi oamenii în acelaşi timp. Cert este că ne trezim la un moment dat cu regrete de genul ăsta, când pur şi simplu nu mai avem ce face... Din nou, poate, ar fi bine să ne învăţăm lecţia cu cei care ne-au mai rămas şi să le arătăm cât de mult înseamnă pentru noi...

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Lasă gândurile tale aici...

Postări populare de pe acest blog

Ia loc. Hai să vorbim!

Ușa potrivită se va deschide exact la timp

...ღ ...Iubitului meu...ღ ...

Mi-ai sădit flori în suflet

Când se așterne liniștea