Dumnezeu e rau nu-i asa?

Oameni buni de ce sa credem in Dumnezeu?  Oare se merita? De ce s-ar merita sa credem in Cel ce ne-a dat viata , Cel ce ne ocroteste in fiecare zi? 
Fiti atenti, nu trebuie sa credeti in El, pentru ca El va da  sanatate , hrana si imbracaminte, va da vise, si va conduce pasii..dar heii..nu e langa noi cand avem nevoie de El nu?  
Dar noi suntem langa El sau umblam hai -hui pe unde ne taie capul..si apoi venim repede ca : "doamne am gresit si eu da vreau si aia si cealalta " dar  oare El  e obligat sa ne dea ceva? 
Oare nu ne-a dat deja totul?  Am obosit sa va tot spun aceleasi lucruri, am obosit pana si eu sa mai cred in ele.Ce folos?V
oua va intra pe o ureche si va iese pe alta nu? Dumnezeu nu exista, e rau.E rau pentru ca ne-a lasat sa traim in pace si ne-a ferit de razboaie, de ciuma si de alte boli, e rau pentru ca ne-a pazait de cutremure si de inundatii nu?  

Dumnezeu e rau pentru ca la aia buni le-a luat casa ca sa ii faca mai tari,sa  ii faca sa se alipeasca de El si noua astora ocupatii care tot cerem intr-una ne-a dat  belsug de paine!Da !Aveti dreptate!E nedrept stiti de ce? 
Pentru ca cei care trebuiau sa simta cutremurul, foametea, boala, grija si toate suntem noi ca sa vedem atunci ce inseamna sa ai nevoie de El, ca sa reazalizam ca nu suntem nimic fara El. M-am saturat de nepasarea voastra , oare El nu?  M-am saturat de nepasarea mea... [vorbesc si pentru mine..] V-ati gandit vreodata ca in loc sa ii cerem lucruri ce ne-ar face noua bine ar trebui sa ne gandim la altii si sa ii multumim pentru ceea ce suntem si ce avem? Pentru ca mai intai de toate ne-a dat viata si vointa de a alege?

Tatal meu conduce lumea!

Am avut ocazia intr-o seara sa citesc statusul unui prieten care spunea cam asa:
" Ai grija cum te comporti, Tatal meu conduce lumea!" , desi mi-am dat seama ca statusul sau se referea la Dumnezeu am ramas surprinsa de acele cuvinte care mi-au ramas intiparite in minte.
Astazi m-am chinuit mult cu anumite lucruri ce ma chinuie practic in fiecare zi si majoritatea dintre ele sunt legate de viitor, si chiar de ziua de maine.Dar Dumnzeu mi-a aratat inca odata cat este de mare bunatatea Lui si ca de fapt eu sunt cea care ma tot departez de El si nu El de mine.Si venind spre casa si gandindu-ma la acele lucruri mi-au rasunat deodata in gand acele cuvinte: "Ai grija cum te comporti ,Tatal meu conduce lumea!" si dintr-o data mi-am dat seama ca Tatal meu conduce lumea si are totul in stapanirea Sa.Mi-am dat seama ca El are deja pregatit un viitor pentru mine, ca El are deja pregatita o facultate pentru mine , o familie, o casa...Tatal meu are si banii necesari, Tatal meu are si lanterna necesara pentru a-mi putea calauzi pasii...Mi-am dat seama atunci ca m-am departatat atat de mult de Dumnezeu incat am uitat ca de la El am totul inclusiv viata;ca datorita Lui ma pot ridica in fiecare dimineata din patul meu.Tatal meu si tatal tau conduce lumea de cine sa ne temem? Astazi iti spun, pentru ca aceasta voce sa iti rasune si tie in gand:"Tatal tau conduce lumea!"

Pe marea vietii!

Multumesc celor care m-au sustinut sa nu renunt!

Un baietel blondin si cretulin,
Pasea incet pe langa valul lin,
Pe malul marii albastre el statea,
Si in inima lui o voce asa glasuia:

"Pe mare corabiile usor plutesc,
Vin valuri grele si le tot lovesc
Ele inainteaza pana la ultima suflare
Caci Cineva acolo sus le da alinare.

Dar mereu, mereu ele sunt lovite,
Si de valuri rele sunt impotmolite
Insa sunt tari  ca stancile si invata
Din orice greu cate o mica povata."

Si uite asa vocea inimii lui vorbea,
Tu cel care citesti asculta de ea,
Nu fi trist nu renunta la speranta
Lupta , te asteapta o noua viata!

Se zice...

Se zice ca dureaza ani sa castigi incredere si ca doar in cateva clipe o poti pierde... Se zice ca pretuiesti ceea ce ai  numai atunci cand pierzi...Se zice ca iti dai seama cat de mult iubesti pe cineva numai atunci cand nu mai este langa tine... Se zice ca fiecare zi trebuie traita ca si cum ar fi ultima...Se zice ca Dumnezeu nu ne pedepseste dupa cum meritam...Se zice ca viata e un dar pe care l-am primit fara sa il cerem si care ni se va lua fara sa fim intrebati...Se zice..ca...maine poate fi prea tarziu, azi poti sa o faci!

Povestea stropilor de ploaie!

video

Cuvinte fara litere!

Azi nu am nimic de zis, poate doar cuvinte fara sens insa literele s-au ratacit prin pagina mea ca prin magie si acum degeaba incerc sa le mai caut... 
Ce sa fac? Sa le iau pe cele care au mai ramas cu mine si sa iti zic din nou pentru a nu stiu cata oara ca Cineva acolo sus in cer te iubeste si se gandeste la tine mereu? Nu stiu, ce rost ar mai avea? Oricum tu nu ma crezi, crezi ca eu arunc cuvintele si ma joc cu ele dar nu este asa! Ti-am spus, literele se ascund de mine, nu ma mai asculta, s-au saturat si ele sa tot scriu aceleasi lucruri, sa le dau mereu aceeasi slujba! Cine stie , poate daca le-ati  spune ca, cuvintele alcatuite de ele si imprimate aici cu cerneala ar folosi la ceva s-ar bucura si nu s-ar mai ascunde, insa voi taceti...
Voua nu va pasa, ca exista Dumnezeu si ca faimoasele litere va transmit acest lucru nu? E tarziu dragele mele, degeaba va ascundeti de mine pentru ca eu tot cred ca Cineva acolo sus in cer ma iubeste si se gandeste la mine mereu chiar daca eu am uitat de El astazi...

Intalnire cu un greieras!

Azi am vorbit cu-n greieras
Si cat era el de gingas,
Mi-a zis incet incet la urechiusa
Ca Dumnezeu imi va deschide o usa,
Sa pot mai sus, mai sus sa zbor,
In aceea tara lipsita de orice dor,
Apoi m-a dus pe o poteca-ngusta,
Si a inceput el ca sa-mi povesteasca,
De minunea cea cereasca,
Cum pe nori El va veni, 
Si pe toti ne va rapi...
De intalnesti si tu greierasul,
Iubite cititor,
Roaga-l din partea mea, sa-ti spuna despre
Mantuitor!

Reteta sperantei!

2 pliculete de iubire, un pliculet de cuvinte sincere,  o picatura de credinta aromata, 2 stropi de nadejde, un pliculet de bucurie.



Mod de preparare:
Varsati toate aceste ingrediente intr-un vas, le amestecati bine timp de cateva minute, si apoi speranta  nu va intarzia sa apara in viata voastra.Deoarece ca sa mentii speranta in inima ta nu este nevoie decat de putina credinta impletita cu iubire, putina nadejde impletita cu bucurie si de cateva cuvinte  sincere.

Exista viata dupa moarte?

Hmm, nu aveam de gand sa scriu despre asta, dar mi-a  trecut un gand fulgerator cu acest titlu: "exista viata dupa moarte?" si mai mult decat sa scriu eu ceva as vrea sa aud parerile voastre referitoare la aceasta intrebare.Cred ca fiecare are parerea lui.Unii cred ca exista rai si iad, altii spun ca acestea doua ar fi chiar aici pe pamant.Unii cred in nemurirea sufletului iar altii spun ca avem 10 vieti.Eu cred ca exista o singura viata pe acest pamant.

Cred ca  din tarana am fost facuti si acolo ne vom intoarce.Si da cred ca exista un cer si un iad pentru ca Isus ne-a promis ca se duce sa ne pregateasca un loc acolo sus si noua si ca se va intoarce venind pe nori imbracat in slava!As vrea atunci sa vad ce vor zice cei care sunt atei? Vor spune si atunci ca Dumnezeu nu exista?Cei care spun ca iadul este aici pe pamant nu au idee ce inseamna cuvantul iad, astept parerile voastre dar nu stiu de ce, pentru ca eu tot la parerea mea raman, insa mi-ar placea sa vad care este modul vostru de a gandi.Deci, exista viata dupa moarte?

Intrebari si atat...

Nu am nici cea mai mica dorinta de a scrie insa ceva imi spune ca trebuie sa o fac, ca trebuie sa va dau si voua o parte din ideile mele, deci va rog, intindeti-va mainile si prinde-ti cate una, sau cate doua caci pentru voi le asez pe hartie...
M-am gandit astazi ca viata aceasta nu ne este data la intamplare, m-am gandit ca nu degeaba unii oameni au mai putin si altii mai mult.M-am gandit astazi ca de prea multe ori uitam sa valorificam ceea ce avem gandindu-ne la ceea ce nu avem.
Ne facem prea multe griji, uneori chiar din lucruri inutile, asteptam de multe ori sa primim ceva fara sa daruim, uitam cum este sa iubesti cu adevarat, uitam de unde am plecat si unde am ajuns...Si totusi cine suntem noi, de se indura in fiecare zi Dumnezeu de nevoile noastre? Cine suntem noi de ne conduce mereu pasii ? 
Cine suntem noi de ii porunceste inimii noastre sa continuie sa bata si astazi, poate chiar si maine? Avem noi vreun merit inaintea Lui?De ce oare aspiram mereu la mai mult si nu ne multumim cu ceea ce ne este dat, de ce mereu ne uitam la cei care au in loc sa ne uitam la cei care nu au?Cine suntem, incotro ne indreptam, care este tinta noastra?Cerul? Sau poate lucrurile de azi, fara nici o valoare?

Titlu?

Cred ca v-ati cam saturat de schimbarile mele referitoare la blog-uri, sincera sa fiu si eu m-am cam saturat.Am fost mai nehotarata in ultima vreme si nici macar nu stiu de ce.Dar m-am gandit ca daca am putut pastra timp de un acest blog si am putut scrie pe el in fiecare zi de ce nu as putea sa o fac si de acum in colo?Am inceput sa fac ceva frumos aici, ceva ce a avut si urmari pozitive.

Ba mai mult decat atat acest blog mi-a schimbat viata in bine si m-a facut sa intalnesc persoane minunate, asa ca ma gandesc sa il pastrez.Sa aiba cat mai multi ani si sper ca de fiecare data sa imi faca placere sa va revad atat pe voi, cititorii mei si parerile voastre, cat si postarile mele, sentimentele si gandurile ciudate de uneori. 
Ma regasesc in tot ceea ce scriu pentru ca atunci cand scriu las aici o parte din amprenta mea, si v-o redau si voua.Nu am facut acest blog doar de dragul de a scrie sau de a aseza niste cuvinte pe  o pagina alba ci pentru ca sa puteti invata si voi ceva .Ceva ce pote aveti nevoie, ceva ce poate va intereseaza.Avem nevoie de incurajare, unii de la altii iar pe Un bulgare de lumina va exista mereu cate un cuvant de incurajare pentru fiecare , pentru ca pe acest blog este prezent si Dumnezeu, iar El nu uita pe nimeni, pentru ca ne iubeste pe fiecare la fel de mult...

Zambete, iubire si ciocolata!

Nu am nimic de zis, dar daca totusi au trecut zilele din calendar asa de repede m-am gandit ca  anul acesta de 8 Martie sa va daruiesc cate o patratica din ciocolata mea.Deci am sa incep cu patratica de ciocolata ce contine iubirea si am sa continui prin a v-o darui pe cea ce contine un zambet triumfator si minunat, si ca sa nu uitam de sinceritate si de multumire am sa va daruiesc urmatoarea patratica ce le contine pe ambele...

Hmm mai am multe bucatele de ciocolata si as putea sa le pastrez doar pentru mine insa vreau sa va mai daruiesc si acea bucatica ce reprezinta sufletul... si sa va intreb cui a-ti vrea sa o daruiti? Eu am ales sa ii daruiesc lui Dumnezeu sufletul si intreaga mea viata pentru ca altfel nu stiu cum as putea sa ii multumesc pentru tot ce a facut pentru mine...Deci astazi va pun si voua intrebarea: cui ati vrea sa daruiti aceasta ultima patratica de ciocolata, cea mai importanta dintre toate?
Un 8 Martie fericit!